Gamă
This page is written in Romanian. It is temporarily hosted on the English Xenharmonic Wiki since there is no Romanian subdomain for the Xenharmonic Wiki. |
Gamele reprezintă o succesiune a notelor într-un sistem. Această succesiune se poate schimba în baza treptei de pe care se inițiază. Dacă vom cânta o gamă de pe o treaptă doferotă care-i aparține, vom avea un mod diferit al acesteia.
Diferența dintre un sistem de acordare și o gamă este următoarea: gamele aparțin sistemelor de acordare și sunt o submulțime a acestora. Pentru exemplu, 5DEO este și sistem, dar este și numit gama echipentatonică. În contrast, dacă selectăm doar 4 intervale din acel sistem, tot va fi o gamă.
Periodicitate
Gamele pot fi periodice sau aperiodice, având abilitatea să se repete după un anumit punct, numit perioadă. Pentru exemplu, gama „do re mi fa sol la si” se va repeta iarăși la do, după o octavă, ceea ce face 2/1 perioada gamei.
Variație intervalară
Gamele pot fi distinse prin variație intervalară. Pentru exemplu, putem genera o gamă cu două tipuri de intervale: largi (L) și scurte (s). Această varietate va fi de două intervale, deci o vom nota G2. Gama anterior menționată din 5DEO poate fi observată ca un exemplu, dacă este periodică (faptul că reia structura cu fiecare 2/1). Vom avea 4 intervale selectate, atunci vor fi 3 de mărimea 1\5, iar 1 de mărimea 2\5. Dacă notăm intervalele largi și scurte corespunzător cu L și s, vom obține structura 1L3s (1-Larg 3-scurt).
Pentru a exemplifica modurile, putem analiza această gamă de 1L3s în 5DEO:
1L3s | Structura | |||
---|---|---|---|---|
Modul 1: | L | s | s | s |
Modul 2: | s | L | s | s |
Modul 3: | s | s | L | s |
Modul 4: | s | s | s | L |
Desigur, există mai mult varietăți intervalare, ca G3 (care conține interval mediu M), G4(m), G5(m2), etc. Cu toate cele spuse, însă, G2 și G3 sunt cele mai utilizate tipuri de game.
Raport intervalar
În diferite contexte, aceeași gamă poate avea structură identică, însă un sunet diferit, deoarece L:s poate fi diferit dependent de sistem. L:M:...:s tot pot varia, iată de ce avem clasificația următoare:
- L : s = 1 : 0 (colapsat)
- ultratare (între colapsat și supratare)
- L : s = 4 : 1 (supratare)
- paratare (între supratare și tare)
- L : s = 3 : 1 (tare)
- cvasitare (între tare și semitare)
- L : s = 5 : 2 (semitare)
- minitare (între semitare și bază)
- L : s = 2 : 1 (bază)
- minimoale (între bază și semimoale)
- L : s = 5 : 3 (semimoale)
- cvasimoale (între semimoale și moale)
- L : s = 3 : 2 (moale)
- paramoale (între moale și supramoale)
- L : s = 4 : 3 (supramoale)
- ultramoale (între supramoale și egal)
- L : s = 1 : 1 (egal)
Dacă raportul dintre L și s va fi mai mic decât 1 : 1, îl vom clasifica cu prefixul „anti-”, pentru exemplu, L : s = 4 : 5 (anti-ultramoale).
G3-urile vor fi clasificate segmentat în raport cu L, luându-se L : M și mai apoi L : s. Deci, pentru exemplu, L : M : s = 2 : 1 : 2 (bază + egal), sau L : M : s = 5 : 4 : 2 (ultramoale + semitare).
Game simetrice și asimetrice
Apare o întrebare. Deși se cunoaște că 1L3s are structura Lsss, cum se va demonstra structura unei game mai complicate, ca 2L3s? Aici, vor apărea 2 ramuri ale gamelor: simetrice și asimetrice. Pentru G2-uri, vor fi numite G2S și G2A. GS are forma LsLss pentru 2L3s. GA, în comparație, ar putea avea structura LLsss, care nu are simetrie (deoarece intervalele, după variație, au nevoie să fie separate pentru a se considera simetrică gama). Formula S sau A a gamelor apare în varietăți mai înalte la fel, ca în G3.
Cel mai utilizat G2S în muzică este 5L2s, care are structura de LLsLLLs și e numit gama diatonică (care înseamnă „prin note” din limba greacă).